Category: Diverse


Ce este o comunitate Amish?


comunitatea amish download ppt

Amish sunt de origine europeana, provenind, in majoritate, din Germania si Elvetia, unde erau persecutati religios. Alaturi de mennoniti si hutteri, sunt reprezentanti ai unor grupari religioase care au aparut in Europa in secolul XVI.

Contemporane cu Luther, aceste grupari nu sunt adepte ale botezului copiilor,
considerand ca este mai potrivit la maturitate, propavaduiesc nonviolenta si aplica “la
litera” Biblia. Au ales să traiască fără nici un fel de tehnologie sau lucruri tehnice, din
motive religioase. Nici măcar nasturi nu au. Consideră cusutul ca fiind un lucru tehnic.
Au eliminat toate aceste inovatii din viata lor. Refuza orice se poate, se lipsesc de lucruri
fara de care poti trai linistit. Ei refuza chiar si sitemul de ocrotire sociala, nu participă la
serviciile militare, deoarece considera ca este “lipsit de maturitate” sa te lasi ajutat de stat.
Au reguli nescrise in ceea ce priveste imbracamintea, comportamentul si folosirea
tehnologiei. Modul de a se îmbrăca este supus de asemenea unor reguli stricte, bărbaţii se
îmbracă în alb şi negru, cămaşă albă şi vestă neagră, pe cap purtând pălărie neagră pe
care nu trebuie să o îndoaie.

Femeile de-asemenea poartă îmbrăcăminte specifică, până la pământ, fără culori ţipătoare. Ele nu au voie sa imbrace rochii cu nasturi, pentru ca sunt considerati “provocatori”, acestia fiind inlocuiti cu agrafe sau sireturi.

O palarie sau o boneta pe cap este obligatorie. Tinuta lor, atat a barbatilor, cat si a femeilor, este una
demna, plina de mandrie.

Religia si modernitatea in societatea de astazi par a fi net delimitate. Religia nu
mai este o obligatie. Devine laicizata, tinand de propriile pareri, conceptii, si fiind inclusa
in privat. La amish totul porneste de la religie si intreaga viata si activitate a acestora
urmareste cultul lor religios. Religia lor este crestina anabaptista, conform Wikipedia.
Religia este considerată prea sacră pentru a fi abordată la şcoală, ea fiind lăsată în grija
părinţilor acasă. Nu vor sa cunoasca alte forme de abordare si practicare a muncii. Amish
sunt grupati in comunitati pe care ei insisi doresc sa le pastreze reduse pentru a evita
problema autonomiei. Altfel apare riscul fragmentarii, riscul de a se schimba si a adopta o
alta politica de viata. O comunitate sau ferma grupeaza aproximativ 35-40 de familii
(aproximativ 250-300 de persoane). Ei sunt convinsi ca a trai intr-un spatiu geografic
restrans favorizeaza coeziunea grupului. La fiecare ferma traiesc la un loc patru sau cinci
generatii, de la stranepoti la strabunici. Fiecare cuplu are, in medie, cam zece copii.
Izolati de lume, comunitatea lor a starnit curiozitate. Dar ei au facut tot posibilul sa nu
devina un caz permanent analizat, in vizorul public pentru ca asta ar insemna
introducerea in cadrul proprii comunitati al elementelor pe care ei le refuza. Un membru
Amish s-ar integra foarte greu, daca nu deloc, in viata tumultoasa si alerta a unui oras din
ziua de azi, inconjurat fiind de mentalitatile moderniste si total libertine ale majoritatii.

Lumea noastra este net diferentiata de a lor. Suntem noi si ei. Ei sunt cei diferiti,
separati, anormali, inapoiati. Ei sunt cei care nu vor sa stie si sa nu riste. De fapt, riscul de
care ei se tem atat de mult este din ce in ce mai accentuat in societatea noastra. Traim
intr-o societate in care comunicam mult, dar ne intalnim rar, dupa cum spunea Philippe
Breton. Legaturile nu mai sunt atat de stranse, suntem individualisti, ne urmarim propriu
scop si ne intoarcem la “radacini” doar atunci cand ajungem intr-o situatie “criza”. Riscul
dezbinarii acestei armonii ni l-am asumat cu totii acceptam in viata noastra tot felul de
inovatii, de la electocasnice, telefoane mobile si calculatoare.

Interiorul locuintelor este foarte colorat, peretii sunt adesea pictati in culori vii.
Aspectul este rustic, simplu, iar lemnul se afla la mare cinste. Saltelele sunt umplute cu
paie care, conform unei reguli ce nu poate fi incalcata, trebuie schimbate de doua ori pe
an. Activitatile lor sunt, in esenta, legate de artizanat sau de agricultura. Uneltele arhaice,
dar manuite cu fermitate, rigoare, curaj, obisnuinta, rabdare le permit sa obtina rezultate
excelente. Amish refuza sa beneficieze de curent electric, pentru ca acest lucru ar
insemna o usa deschisa intre ei si lumea moderna, lumea imaginilor, a sunetelor, a
facilitatilor… Si-l “fabrica” singuri insa, doar pentru uz propriu, din gaz si kerosen. Ei
continua sa lucreze pamantul cu plugul si grapa trase de cai. Pentru spatiul traditional
romanesc nu pare un caz socant. Exista zone rurale in care te poti simti ca intr-o societate
amish, rupt de rumoarea lumii moderne. Este dificil insa pentru ceilalti sa se adapteze la
acest mediu. O data ce cunosti aspecte ale modernitati si te familiarizezi cu ele iti vine
greu sa te desprinzi de acestea. Un copil al zilelor de astazi si-ar imagina cu greu o astfel
de viata daca nu ar avea posibilitatea sa vada filme specifice sau daca nu ar avea o

bunicuta la tara. Bunicii nostrii si-au desfasurat existenta intr-un mod asemanator, procesul mecanizarii introducandu-se mult mai greu in societatea romaneasca. Au acceptat insa modernizarea, desi este un lucru curios pentru ei.

Imaginea pe care ne-am creat-o cu totii despre aceasta societate vine din
ecranizarile despre viata lor sau din informatiile primite prin mass-media. Filmul “The
Village”- “Satul” sugereaza frica de nou a amishilor. Ceea ce ii leaga pe locuitorii satului
este frica. Sunt strans uniti pentru ca intreaga comunitate sa fie in siguranta si sa se auto-
protejeze de frica. Batranii satului au facut alegerea de a trai, a co-exista cu pericolul din
afara. Au ales sa traiasca izolat, sa se rupa de restul lumii intr-un mod deliberat. Nu
putem ignora teama. In viata de zi cu zi, din societatea moderna, traim cu teama. Teama
si incertitudinea pentru copii de indata ce pleaca din casa spre scoala. Si nu numai. La
orice colt poate aparea un pericol. Frica ne inconjoara din ce in ce mai mult, desi
societatea contemporana refuza sa accepte acest lucru.

Progresul stiintific are numeroase riscuri pentru cei ce traiesc in lumea de astazi.
Tinerii sunt atrasi de noul mediu, mult mai tehnic si mai abstract. Totul de intampla la o
viteza mult mai mare, iar adrenalina este intretinuta prin practici din ce in ce mai riscante.
Telefonul mobil, spre exemplu, nu mai este o noutate. Acum tinerii cauta i-phone-ul. Nu
mai e destul de incitant sa vezi la televizor actiune si aventura, ci se practica bunjee-
jumping, curse cu masini in centru orasului, ATV-uri cu mare viteza printre masini etc.
Ne intrebam cu totii unde va ajunge stiinta. Si care va mai fi raportul nostru cu familia,
grupul social din care facem parte, apropiatii noastri. Reactia individului la cultura de
masa este uniformizanta. Nu ne mai putem intoarce la simplitate. Amish foloseste un

discurs de enclava in limbaj sociologic. Se manifesta impotriva riscurilor “catastrofale”,

care marcheaza comunitatea pe termen lung. Ei resping concepul de Gesselschaft
(societate), deoarece se caracterizeaza prin solitudine si individualism, si isi mentin
credinta inGemeinscha ft (comunitate), deoarece intretine o legatura stransa intre
membrii si se caracterizeaza prin solidaritate. Viata lor este guvernata de reguli carora li
se supun de la nastere si pana la moarte. Accentul este pus pe simplitate – trebuie sa-l aiba
pe Iisus alaturi de ei, in viata de zi cu zi, tot timpul.

Si totusi, exista un “dar” si in comunitatea lor. Refuzand noile tehnologii si
tratamente medicale, in cadrul comunitatii au aparut cazuri de boli genetice, precum copii
nascuti cu malformatii. Ei nu practica nicio forma de control medical la nastere si sunt
impotriva avortului. In domeniul educational, tinerii amish isi contruiesc cunostiintele de
baza in familie, scoala adunand un grup de elevi. Scoala nu este obligatorie pentu copii
sub 14 ani. Scolile intaresc valorile comunitatii Amish si ii protejeaza pe copii in fata
ideilor culturii moderne.

Amish poate fi numit fenomen social, iar sociologii care au analizat cazul acestora
par sa nu le mai dea acestora viata lunga. Societatea americana, de care se afla foarte
aproape geografic le pot influenta amishilor viata, oferindu-le noi modalitati de
comportament si invadand tot mai des spatiul lor.

Libertatea de a alege nu este caracteristica doar societatii noastre. Dupa regulile
pe care le respecta am putea spune ca totul este foarte strict. Pana la varsta de 16 ani
tinerii nu isi aleg religia, consideramdu-se ca nu sunt capabili sa ia o astfel de decizie
pana la acel moment. La acel moment ei au dreptul sa aleaga o viata in afara amishilor, in
spatiul modern, desi multe voci sustin ca ei sunt indoctrinati intr-un fel sau altul sa
ramana la aceasta religie.
fragment din „Comunitatea Amish– frica de nou sau comportament deviant?

Recomand


CĂRȚI
Cum am vrut să mă fac sfânt, de Virgil Gheorghiu
Tablou de absolvire, de Gelu Buta
FILME
August Rush
The unsaid, cu Andy Garcia


Sfintele Pasti este o sarbatoare pe care o intalnim atat la evrei, cat si la crestini. Pentru evrei Pastile semnifica trecerea din robia egipteana la libertate, in vreme ce pentru crestini, Pastile inseamna trecerea de la moarte la viata.

Mielul de Pasti la evrei

Sarbatoarea Sfintelor Pasti a fost instituita de Dumnezeu prin Moise, inainte ca poporul evreu sa treaca prin Marea Rosie. In ziua de 14 nissan (aprilie), fiecare familie iudaica a sacrificat un miel, pe care l-a mancat cu azima (paine nedospita, deoarece nu au avut timp sa lase aluatul sa creasca) si ierburi amare. Azima este simbolul robiei, al mizeriei indurate ca robi, iar ierburile amare semnifica viata petrecuta de israeliti in timpul robiei egiptene.
In cartea Exodului ne este relatat modul in care Dumnezeu i-a cerut lui Moise sa celebreze Pastile: „Mielul sa va fie de un an, parte barbateasca si fara meteahna, si sa luati sau un miel sau un ied, sa-l tineti pana in ziua a paisprezecea a lunii acesteia si atunci toata adunarea obstii fiilor lui Israel sa-l injunghie catre seara. Sa ia din sangele lui si sa unga amandoi usorii si pragul cel de sus al usii casei unde au sa-l manance. Si sa manance in noaptea aceea carnea lui fripta la foc; dar s-o manance cu azima si cu ierburi amare. Dar sa nu-l mancati nefript deajuns sau fiert in apa, ci sa mancati totul fript bine pe foc, si capul cu picioarele si maruntaiele.

Sa nu lasati din el pe a doua zi si oasele lui sa nu le zdrobiti. Ceea ce va ramane pe a doua zi sa ardeti in foc. Sa-l mancati insa asa: sa aveti coapsele incinse, incaltamintea in picioare si toiegele in mainile voastre; si sa-l mancati cu graba, caci sunt Pastile Domnului, in noaptea aceea voi trece peste pamantul Egiptului, si voi lovi pe tot intai-nascutul in pamantul Egiptului” (Exod 12, 1-11).

Sunt persoane care sustin ca modul celebrarii este o reminiscenta a pastorilor nomazi din Orient, care se mutau dintr-un loc in altul din cauza secetei. Ei sacrificau un miel inainte de plecare, cu credinta ca vor fi feriti de duhurile rele in timpul calatoriei. Cu sangele mielului ungeau stalpii si betele de la corturi.

In timpul regelui Iosia, pe la jumatatea secolului al VII lea i. Hr., Pastele a devenit o sarbatoare care se oficia doar la templul din Ierusalim. Mielul nu mai era sacrificat de capul familiei, ci de un preot. Astfel, cu sangele mielului nu mai erau unse usile caselor, ci era stropit altarul.

In cartea Misna, in partea care poarta denumirea Pesahim, ne este descris modul in care serbau iudeii Pastile, in ultimele zile ale templului lui Irod. Din aceasta carte aflam ca mieii erau sacrificati in curtea exterioara a templului. Preotii erau aliniati pe doua randuri. Pe un rand preotii aveau un lighean de aur in mana, pe celalalt rand, preotii aveau un lighean din argint. In aceste ligheane era strans sangele mieilor sacrificati. Ultimul preot din rand avea datoria de a stropi altarul cu sangele adunat (sangele mielului simbolizeaza eliberarea de pacate).

Dupa ce templul din Ierusalim a fost daramat de romani, in anul 70 d.Hr., s-a adoptat celebrarea Pastelui in familie, asa cum se intampla si in prezent.

Pastele la evrei se celebreaza timp de opt zile, in perioada 15-22 Nisan.

Mielul de Pasti la crestini

Pentru crestini, Sfintele Pasti este tot o trecere, insa una de la moarte la viata. Prin Pasti, noi nu comemoram eliberarea evreilor din Egipt, ci praznuim moartea si Invierea lui Hristos. Profetul Isaia, vorbind despre patima Domnului spune: „ca un miel spre junghiere s-a adus…“ (Is. 53, 7). Deci, pentru crestini, Hristos devine Mielul care Se jertfeste pentru mantuirea neamului omenesc. In Denia Prohodului se spune: „Coasta Ti-au impuns, mainile Ti-au pironit, Stapane si cu rana Ta din coasta ai vindecat neinfranarea mainilor stramosilor”.

Mielul jertfit si mancat de evrei cand serbau Pastile, era o prefigurare a Mielului lui Dumnezeu Care ridica pacatele lumii (Iesirea 12, 46) si se ofera ca hrana pentru viata vesnica. Sfantul Apostol Pavel ne indeamna sa serbam Pastele intr-o noua perspectiva: „Iata Hristos, Pastele nostru, S-a jertfit pentru noi; sa praznuim, deci, nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul rautatii si al viclesugului, ci cu azimile curatiei si ale adevarului” (I Cor. 5, 7-8).

Crestinii trebuie sa depuna tot efortul pentru a se impartasi cu Trupul si Sangele lui Hristos in cadrul Sfintei Liturghii.

Incearcă…


DACA REUSESTI SA CITESTI PRIMELE CUVINTE, CREIERUL VA DESCIFRA CELELALTE.

0D474, 1N7R-0 21 D3 V4R4, 574734M P3 PL4J4 0853RV4ND D0U4 F373 70P41ND 1N N151P, 151 D4D34U 53R105 1N73R35UL C0N57RU1ND UN C4573L D3 N151P CU 7URNUR1, P454J3 53CR373 51 P0DUR1. C4ND 3R4U P3 PUNC7UL D3-4 73RM1N4, 4 V3N17 UN V4L, D157RU64ND 707UL, R3DUC4ND C4573LUL L4 0 6R4M4D4 D3 N151P 51 5PUM4…. M-4M 64ND17 C4 DUP4 4747 3F0R7, F373L3 V0R 1NC3P3 54 PL4N64, D4R 1N L0C D3 4574, 4L3R64U P3 PL4J4 R424ND 51 JUC4NDU-53, 51 4U 1NC3PU7 54 C0N57RU145C4 UN 4L7 C4573L; M1-4M D47 534M4 C4 4M 1NV4747 0 M4R3 L3C713: D3D1C4M MUL7 71MP D1N V1474 N0457R4 C0N57RU1ND C3V4, D4R C4ND M41 74R21U UN V4L V1N3 51 D157RU63 707, C3 R4M4N3 3 D04R PR1373N14, 6R1J4 51 M41N1L3 4C3L0R4 C3 5UN7 C4P481L1 54 N3 F4C4 54 5UR4D3M.

Daca îl Citesti Si-l Intelegi, Esti Inteligent(ã) Si Ai Emisfera Stânga Dezvoltata.
DACA NU IL DESCIFREZI…nu-i bai…perseverează

%d blogeri au apreciat asta: