Biserica Ortodoxă Română – scurtă prezentare

Biserica Ortodoxă Română este Biserică de origine apostolică, întemeiată prin lucrarea misionară a Sfântului Apostol Andrei care a predicat cuvântul Evangheliei şi în fosta provincie romană Scythia Minor, teritoriul dintre Dunăre şi vestul Mării Negre, Dobrogea de astăzi (Sud-Estul României).
La 25 aprilie 1885, Biserica Ortodoxă Română a devenit autocefală (de sine stătătoare), iar la 25 februarie 1925 a fost ridicată la rangul de Patriarhie, fiind în comuniune dogmatică, liturgică şi canonică cu celelalte Biserici Ortodoxe Surori.
Potrivit ultimului recensământ (2002), 86.7% din cei 21.794.793 de locuitori ai României s-au declarat creştini ortodocşi.
1. Organizare
Biserica Ortodoxă Română este organizată ca Patriarhie şi cuprinde:
  • în ţară: 6 Mitropolii, împărţite în Arhiepiscopii şi Episcopii, cu un total de 13.527 parohii şi filii, deservite de 14.513 preoţi şi diaconi, ce slujesc în 15.218 lăcaşuri de cult;
  • pentru românii ortodocşi din diaspora există 3 Mitropolii (constituite din 3 Arhiepiscopii şi 6 Episcopii) în Europa; o Arhiepiscopie pe continentul american şi o Episcopie a Australiei şi Noii Zeelande.
A) Organizare centrală
Cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române în toate domeniile ei de activitate este Sfântul Sinod, format din Patriarh, ca preşedinte, şi din toţi mitropoliţii, arhiepiscopii, episcopii eparhioţi, episcopii vicari-patriarhali, episcopii-vicari şi arhiereii-vicari în funcţiune.
Organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române, pentru toate problemele administrative, sociale, culturale, economice şi patrimoniale este Adunarea Naţională Bisericească, formată din câte trei reprezentanţi ai fiecărei eparhii (un cleric şi doi laici), desemnaţi de adunările eparhiale respective pe termen de patru ani. Membrii Sfântului Sinod participă cu vot deliberativ la lucrările Adunării Naţionale Bisericeşti.
Organismul central executiv al Sfântului Sinod şi al Adunării Naţionale Bisericeşti este Consiliul Naţional Bisericesc, alcătuit din doisprezece membri ai Adunării Naţionale Bisericeşti (câte un cleric şi câte un laic reprezentând fiecare mitropolie din ţară, desemnaţi pe o perioadă de patru ani). Membrii Sfântului Sinod pot participa cu vot deliberativ la şedinţele Consiliului Naţional Bisericesc.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române este Preafericitul Patriarh DANIEL, ales la data de 12 septembrie 2007 şi întronizat ca cel de-al VI-lea Patriarh al României la data de 30 septembrie 2007.

Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL
B) Organizare locală
Unităţile componente ale Bisericii Ortodoxe Române sunt:
  • parohia;
  • mănăstirea;
  • protopopiatul;
  • vicariatul;
  • eparhia (arhiepiscopia şi episcopia);
  • mitropolia.
2. Viaţa monahală
Biserica Ortodoxă Română are 637 de mănăstiri şi schituri, cu peste 8.000 de monahi şi monahii.
3. Învăţământul teologic
Biserica Ortodoxă Română dispune de:
  • 33 de Seminarii Teologice liceale;
  • 11 Facultăţi de Teologie şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi, care fac parte din învăţământul superior de stat, având înscrişi 9.365 de studenţi, la mai multe specializări.
Peste 10.000 de cadre didactice predau religia în şcolile publice.

Mănăstirea Sinaia
4. Asistenţa religioasă
Pe lângă activitatea curentă din parohii, asistenţa religioasă este asigurată şi în:
  • armată, jandarmerie şi penitenciare, de către 143 de preoţi;
  • spitale, centre sociale şi unităţi de învăţământ, de către 364 de preoţi.
5. Asistenţa socială
Instituţii sociale aflate sub directa îndrumare a Bisericii Ortodoxe Române:
  • 121 de centre pentru copii;
  • 35 de centre pentru vârstnici;
  • 106 cantine sociale şi brutării;
  • 52 de centre de diagnostic şi tratament, cabinete medicale şi farmacii sociale;
  • 23 de centre de consiliere şi asistenţă a familiilor în dificultate;
  • 2 centre pentru victimele traficului de fiinţe umane.

Căminul de bătrâni,
Mănăstirea Christiana, București

Biserica Ortodoxă Română asigură asistenţă socială permanentă pentru aproximativ 270.000 de persoane.
În situaţii de calamităţi naturale, Biserica Ortodoxă Română desfăşoară campanii umanitare la nivel naţional, pentru sprijinul imediat al celor afectaţi. De asemenea, în parteneriat cu autorităţile centrale şi locale şi cu organizaţii non-guvernamentale, atât interne, cât şi internaţionale, Biserica Ortodoxă Română este implicată în derularea unor programe naţionale privind:
  • combaterea violenţei domestice;
  • prevenirea traficului de persoane;
  • prevenirea consumului de droguri;
  • prevenirea răspândirii HIV-SIDA;
  • integrarea şi incluziunea socială a categoriilor defavorizate (persoane cu disabilităţi, şomeri ş.a.).

6. Instituţii bisericeşti cu scop misionar
În Biserica Ortodoxă Română funcţionează:
  • Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române
  •  Instituţii media la nivelul Patriarhiei Române şi al eparhiilor; 
Din iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la data de 27 octombrie 2007, a luat fiinţă „Centrul de Presă BASILICA” al Patriarhiei Române, din care fac parte: postul de radio TRINITAS;postul de televiziune TRINITAS TV;publicaţiile: Ziarul Lumina, Lumina de duminică şi Vestitorul Ortodoxiei; Agenţia de ştiri BASILICA şi Biroul de Presă şi Comunicaţii al Patriarhiei Române.

Centrul de presă BASILICA,
Palatul Patriarhal
7. Relaţii bisericeşti şi interreligioase
Biserica Ortodoxă Română este membră a Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB) din 1961 şi membră a Conferinţei Bisericilor Europene (KEK) din 1964. Ea participă, împreună cu celelalte Biserici Ortodoxe, la dialogurile teologice internaţionale cu Biserica Romano Catolică, Bisericile Protestante, Biserica Anglicană etc.
Biserica Ortodoxă Română are un Birou de Reprezentare pe lângă Uniunea Europeană şi celelalte instituţii politice europene, la Bruxelles.
8. Colecţii muzeale pentru conservarea cărţilor vechi şi a obiectelor religioase
În cadrul Bisericii Ortodoxe Române funcţionează 275 de muzee şi colecţii muzeale, precum şi 42 de centre zonale de depozitare.

Contact :
Web: http://www.patriarhia.ro